Picaturi de ploaie

Picaturi de ploaie

Picaturi mari de ploaie lovesc asfaltul incins

Si fiecare strop de apa cere sa fie cuprins.

Din instinct, mana am intins

Si asa unul dintre ei am prins.

Mi-era de ajuns unul ?? Nu chiar ...

Si mai prins unu, si mai prind doi,

Si tot asa mai prind treizeci si doi.

Dar toti imi scapa... si incep iar...

Si ce am facut acum ??

Asa si-n viata totul se transforma-n scrum.

Am pierdut toti stropii de ploaie

Si inevitabil stropii pierduti se transforma-n lacrimi siroaie.

In culori

In culori

Fugi printre lume, fugi printre oameni,

Da ce cauti in graba  asta mare ?

De ce alergi asa ? Ce grija te apasa oare ?

Brusc iti dai seama ca ai alergat destul pana aici.

Nu te-ai putea asemana cu harnicile furnici,

Ce misuna tot timpu-n luminis.

Deja se simt firicelele de sudoare pe frunte.

Ar fi bine sa trebuiasca sa duci doar un graunte...

Dar tu ca om nu duci graunte,

Nici rucsac urcand pe munte...

Tu ca om porti cu tine griji si framantari,

Ce-ar fi faca pentru fiecare ai aprinde lumanari

Daca le-ai aprinde si pe a problemelor masura

Si asa frumos te-ai plimba intamplator intr-o trasura ?

In loc de noapte ar fi zi,

In loc de negru, am vedea-n culori.

Fericirea e sa poti vedea-n culori.

Cu tot cu griji si cu probleme, zambeste in fiecare zori,

Zambeste cand vezi un camp- cu flori.

Cand vrei sa plangi, plangi de FERICIRE, caci vezi in culori.

Nu e nevoie sa mai fugi, sa mai alergi,

Sa fii fericit doar tu poti sa alegi!